Sub un tavan de struguri

Iata-ma ajunsa pentru a 2-a oara pe vara asta la poarta spre Narnia.
E o Narnia a noastra, de unde nu vrem sa plecam niciodata si unde copilul din mine,din noi cei care locuim acolo, e omniprezent.

In momentul in care treci de poarta si ajungi in gradina din spate......si soarele de mangaie pe alocuri, cum poate sa ajunga si el la tine.....si scarile sunt pe jumatate cazute pe jumatate facute......
iar garduletul te duce mereu cu gandul la cat de plictisita era cand l-a pictat.
Dar sa stiti ca nu eram numai noi....au venit si extraterestrii....o scurta vizita.Ne-au salutat intr-o dupa-amiaza,pe o bucata de hartie si printre creioana colorate si carti pentru fumatori incepatori si pentru farmacologie...Ne-au vizitat paianjeni de toate soiurile si bubureze negre. Pisicile au venit cu grija, au incercat sa fure ceva mancare de pe masa nestransa din cauza preaplinului stomac. Viespiile erau bete de la strugurii preacopti si neadunati. Noua nu ne trebuiau struguri, zmeura, gutui si alte minunatii ale Narniei noastre. Ne erau de ajuns baloanele de sapun, razele soarelui, Radio Romania Actualitati si cateva episoade de Toate panzele sus!.

Astel linistea si copilaria domnesc in casa cu x-uri.